Glorioasa cale de la surugiu la domnitor…

Mihai Volontir, 90 de ani de la naștere

Actorul Mihai Volontir este un nume de referință în cultura noastră, un nume mare în teatru, cinema și muzica ușoară. Un actor chipeș, elegant, apreciat, admirat și adorat de absolut toată lumea. În scenă a debutat în rolul Surugiului la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți în spectacolul „Chirița în Iași”, 1957, apoi a ajuns să-l joace pe domnitorul Dimitrie Cantemir în filmul omonim, turnat la Studioul Moldova Film, 1973. Un moment aparte, ce ține de gloria și celebritatea mondială a sa, l-a constituit realizarea rolului lui Budulai în cinematografia sovietică, un serial TV, „Țiganul”, 1979, de la Televiziunea Centrală,care a declanșat un alt serial, „Întoarcerea lui Budulai”, 1984, cu aceiași protagoniști în rolurile principale – celebra Klara Luciko și Mihai Volontir. După ce va rula pe ecrane nici actorul nostru nu va mai scăpa de celebritate!

Marele actor s-a născut la 9 martie 1934 în satul Glinjeni, în perioada fericitului interbelic,în Regatul României. A mai avut doi frați, Ion și Andrei: Ion, în anii celui de-al Doilea Război Mondial a fost refugiat în Țară cu Școala de Meserii de la Rezina, Iar Andrei deja învăța la Sibiu. Așa a fost să fie că familia nu a știut nimic despre ei preț de cam două decenii, iar când a aflat – încă mult timp nu s-au putut întâlni – eram cu toții prizonierii unui regim sinistru… Până la urmă, ca să vezi, și ceilalți doi frați au fost actori ai Teatrului Liric din Brașov! Adică, toți trei frații au fost artiști! 

Imediat după absolvirea școlii din sat Începe să muncească prin a fi învățător la școala din localitatea Păpăuți, Rezina. După care urmează anii când învață la Școala Pedagogică din Orhei. La absolvire devine director al Căminului cultural din Lipceni, Rezina. Acolo se manifestă în cadrul diferitor activități artistice, este observat și anul 1957 îl găsește deja în calitate de actor la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți, unde debutează în rolul Surugiului în clasica piesă „Chirița în Iași”. După reușitul debut scenic încep a veni și rolurile mari, cele de primă importanță – e un fel de a spune, căci în teatru și film nu există roluri mici!

Debutează în film în rolul lui Ivan Turbincă, în pânza cinematografică „Se caută un paznic”, a Studioului Moldova-Film, 1967, a regizorior Gheorghe Vodă și Vlad Ioviță. În anul 1973 se produce în rol titular în filmul „Dimitrie Cantemir” și aceste două roluri sunt și cele mai importante în filmografia noastră națională.

Iată și titlurile de film în care s-a produs actorul și pe care le dăm în ordine cronologică: „Se caută un paznic”, 1967; „Această clipă”, 1968; „Singur în fața dragostei”, 1969; „Zece ierni pentru o vară”, 1969; „Povârnișul”, 1970; „Al patrulea”, Studioul Mosfilm, 1972; „Acest dulce cuvânt – libertate”, Mosfilm, 1972; „Dimitrie Cantemir”, 1973; „Podurile”, 1973; „Bărbații încărunțesc de tineri”, 1974; „Nu crede țipătului păsării de noapte”, 1976; „Povestea lui Făt-Frumos”, 1977; „Rădăcinile vieții”, 1978; „Țiganul”, Studioul Ekran, 1979, miniserial TV; „Centaurii”, 1979; „Emisarul serviciului secret”, 1979; „Fii fericită, Iulia”, 1983; „Întoarcerea lui Budulai”, Studioul Ekran, 1984…

Printre cele mai solicitate cântece interpretate de maestrul Mihai Volontir sunt „Viața asta-i scurtă tare”. „Moldovenii când se strâng…”, „Rugă”, „Durere”… O voce caldă, interiorizată, predispusă la dialoguri filosofice aduna sălile de concert dornice de a împărți fericirea comunicării cu actorul îndrăgit. A adunat și cea mai mare și valoroasă avere: flori, aplauze, ovații, admirație…

Pentru vasta-i activitate de creație a fost distins cu diverse distincții, titluri, premii, precum urmează: Medalia Meritul Civic, 1996; Cetățean de onoare a municipiului Bălți, 2000; Cel mai bun actor al secolului XX, desemnat de AȘM, 2000; Doctor Honoris Caussa al Academiei de Științe a Moldovei, 2009; Cetățean de onoare al municipiului Chișinău, 2014. Tot lui Mihai Volontir în diferiți ani i-au fost decernate: Premiul Național al RSS Moldovenești, 1974 (1971?); Premiul Național al URSS, 1984, precum și Premiul de Stat „Frații Vasiliev” din RSFS Rusă, 1980. I-au fost conferite și titlurile de Artist al poporului al RSS Moldovenești, 1974 și Artist al poporului din URSS, 1984.

A fost și surugiu, dar și domnitor! Cu talent înnăscut și fizic avantajos, cu uriașă forță de muncă și putere de transpunere a cucerit imense  săli de cinema din lumea întreagă, dar și inimile tuturor spectatorilor și cinefililor!

Mihai Volontir, un cetățean activ, sincer și devotat. a făcut parte din primul Parlament al Republicii Moldova și a semnat Declarația de Independență. A fost căsătorit cu actrița Efrosina Dobândă-Volontir, în familie a crescut fiica Stela. A răzbătut până la noi o urare a sa, poate din rolul vieții, dar anume pentru ziua de azi pare a fi potrivită: „… Să trăiți mult, fraților! Mulți ani sănătoși! Să duceți o viață cu gândul că sunteți basarabeni români! Să nu fiți manipulați de nimeni, de nimeni absolut! Să știți că străbuneii și buneii voștri au fost cetățeni români!” Sunt cuvintele înțelepte ale omului trecut prin viață, dar și ale actorului care și-a trecut prin suflet peste 120 de roluri…

A plecat pe drumul fără de întoarcere la 81 de ani, la 15 septembrie 2015, într-o zi cu cerul înalt și mult soare, condus de un interminabil șuvoi de admiratori, cu multe,multe flori și aplauze ce l-au însoțit de la Palatul „Nicolae Sulac” până la locul de veci, Cimitirul Central. Ne-a lăsat un Tezaur inestimabil pe care trebuie să-l cunoaștem, să-l valorificăm și să-l promovăm.

Elena TAMAZLÂCARU