Când ne referim la portul popular, la ie, la sărbătorile consacrate acestor ancestrale tradiții nu putem ocoli Opera lui Nicolae Grigorescu. Iar aici, cunoaștem și observăm că mai multe lucrări ne prezintă fete şi femei tinere, frumuseţi „de etalon”, adevărate balerine îmbrăcate în enciclopedice costume populare, femei ce torc, iar furcile lor poartă caiere albe, uşor argintii, descrescânde pe măsură ce harnicele fuse se fac durdulii, rotunde…
Impresii de la expoziții de cândva, parfumuri persistente atunci când răsfoim albume?… „Ţărancă din Muscel”, „Ţărancă voioasă”, „Fete lucrând la poartă”, „ Fată cu zestrea ei”… „Fată cu caierul…”
Simboluri ale purităţii şi rezistenţei în istorie sunt aceste detalii – lâna albă, costumul popular pentru femei şi bărbaţi, universul rural, ancestral, pentru derularea acţiunilor în poveştile din tablou – cu toatele în context firesc: aceştia suntem, aşa ne-a Creat Cel de Sus, aşa ne-a văzut marele Artist, acest Eminescu al pânzelor! Ne-a văzut cum suntem: perfecţi, apţi de fapte mari! Trebuie doar să ţinem minte în permanenţă asta! Şi să nu ne lăsăm furaţi de orgolii ieftine! Căci, să nu uităm – suntem situaţi mereu pe o pantă foarte înclinată, aproape verticală! Doar un singur grad (sau poate un pas!) – şi panta pe care o cucereşte semeţ „Ciobănelul” cu turma-i este mai înclinată de 45 de grade!!! – ne poate arunca în hăul prăpastiei, al istoriei… Să nu uităm şi o altă avertizare, cea a lui Pan Halippa de la începutul sec. XX: lumina, laptele ei, se poate transforma în ceaţă, în care să tot „horbăcăim” cu neamul răzleţit nepermis de mult!
Colosul spiritului românesc a pus în Opera sa tot ce pune un foarte evlavios şi foarte valoros iconar în ale sale comunicări cu Dumnezeu – suflet şi credinţă!!! Iar unde există componentele date – găsim dragoste, viaţă, continuitate! Există un viitor demn, prin urmare! Să nu uităm: suntem mereu pe „poziția Ciobănelului” din capodopera cu același titlu de același Grigorescu! Mai ales în ultimii peste două sute de ani, de pe la 1812 încoace…
Elena TAMAZLÂCARU
BIBLIOTECA „ALBA IULIA” 